APLICATII EDUCATIONALE

                                 PLATFORMELE BLACKBOARD SI AEL




                     BLACKBOARD – este o platformă utilizată mai ales în mediul academic, atât în ciclul inferior de învățământ, căt și în cel superior.  Oferă posibilitatea de a gestiona și crea cursuri on – line, de a da teme și de a acorda note elevilor. Interfața platformei poate fi diferită de la o clasă la alta, în funcție de versiunea Blackboard Learn utilizată, dar și de alegerile administratorilor.
Secțiunile principale sunt: tipuri de conținut, instrumente pentru curs, opțiuni cu privire la curs, gestiunea utilizatorilor, teme și ajutor. Fiecare secțiune include mai multe opțiuni și link-uri, iar această ierarhie este una destul de rigidă, întrucât opțiunile un pot fi transferate de la o secțiune la alta.Pentru a evita orice tip de confuzii referitoare la gestiunea situației școlare a unui număr mare de elevi, alături de platformă poate fi utilizat un sistem de administrare a datelor despre aceștia.
Conținutul distribuit prin intermediul platformei, link-urile sau instrumentele utile sunt organizate în secțiuni separate denumite module. Platforma facilitează comunicarea dintre elevi și profesori prin intermediul mai multor mijloace, de exemplu: două versiuni de chat, o clasă virtuală în care profesorul poate ține prelegeri în scris, iar elevii pot interveni cu întrebări de câte ori doresc, precum și un serviciu de poștă electronică.
              AeL este o platformă moderna de instruire și gestiune a conținutului educațional, dedicată tuturor instituțiilor de învățământ. Este un sistem prin excelență flexibil și se adresează tuturor participanților la actul educațional. Oferă suport pentru predare – învățare-evaluare, administrarea conținutului digital, monitorizare a întregului proces educațional.
Această platformă este optimizată pentru: învățare sincronă (profesorul controlează în întregime mediul educațional, creând, adaptând și monitorizând mediul de instruire), învățare asincronă (studiul are loc în ritmul personal al elevilor și implica proiecte de colaborare), precum și testare – evaluare (răspunde nevoilor instituțiilor de învățământ de masurare a impactului și eficacității procesului didactic).
          Caracteristici generale:

1. interfață prietenoasă, adaptabilă, diferențiată dupa tipul de utilizator;
2. rolurile, grupurile, utilizatorii și drepturile de acces sunt ușor de utilizat;
3. securitate asigurată prin accesul diferențiat pe mai multe niveluri configurabile de către administrator.

       Platforma AEL asigura optimizarea procesului de instruire prin:

• o instruire unitară,
• o mai bună monitorizare a procesului şi a rezultatelor obţinute de cursanţi şi instructori,
• crearea şi administrarea de conţinut educaţional,
• testarea şi evaluarea studenţilor si cursantilor,
• urmarirea si evaluarea metodelor didactice folosite,
• posibilitatea de a face referiri si exemplificari din domenii conexe subiectelor abordate,
• planificarea atentă a resurselor (instructori, săli de curs),
• economie de timp.

Platforma AEL - Advanced eLearning poate fi folosita pentru învăţarea condusă de profesor/instructor sau pentru învăţarea independentă.

BIBLIOGRAFIE : 

1. http://www.1educat.ro/elearning/solution/solutii_elearning.html
2. https://sites.google.com/site/scportofolio/ghid-moodle/i-notiuni-generale-tic-si-e-learning/lectia-i-1-notiuni-generale-tic-si-e-learning

Cum utilizam Tic in Educatie?

                                                   BLENDED LEARNING




                 Blended learning (BL)= forma de instruire în care metodele tradiţionale de instruire (faţă în faţă) sunt combinate cu cele care utilizează noile TIC din cadrul educatiei la distanta si al educatiei on line. Rolul BL in educatia universitara: de a creea un mediu de învăţare performant, interactiv si centrat pe nevoile studentilor, în care acestia sa fie implicaţi şi motivaţi, asumandu-si responsabilitatea pentru studiile urmate şi cunoştinţele însuşite.

Combinatia de componente BL selectate trebuie sa asigure materiale didactice si un sistem de invatare:

1.  adecvate profilului studentilor,
2.  interactive (feedback) 
3.  suport pentru colaborare si lucru in grup
4.  facilitati pentru activitati practice(laborator, seminarii, proiecte) 
5.  facilitati moderne de evaluare (teste on line)
6.  scalabile , sustenabile si usor de intretinut 

Concluzie: BL necesita resurse financiare si infrastructura adecvata pentru utilizarea noilor TIC.

1. BIBLIOGRAFIE http://ctmtc.utcluj.ro/sites/didatec_/didatec_public_documente/Workshop_DidaTec_USAMV_11oct2013/01_TehniciTehnologii_Grindei.pdf
2.  http://www.elearning.ro/blended-learning-sau-parfumul-buchetului

Tehnologii in Educatie

                                               Elearning-ul in Romania


         Elearning.Romania este un program naţional care îşi propune creşterea calităţii şi eficienţei în educaţia asistată de calculator, prin oferirea de suport teoretic, prin diseminarea bunelor practici şi a experienţelor locale în elearning, prin informarea continuă cu privire la iniţiativele şi evenimentele semnificative din domeniu, prin promovarea celor mai bune soluţii, sisteme şi servicii pentru elearning. Platforma elearning.ro cuprinde materiale, articole, studii, anunţuri şi informaţii actuale în domeniul utilizării noilor tehnologii ale informaţiei şi comunicării în educaţie.

       Asemenea oricărei industrii aflate în plină dezvoltare, eLearning-ul manifestă numeroase tendințe prin care se profilează schimbările și îmbunătățirile viitoare din acest domeniu. Unele dintre aceste tendințe se află într-o continuare firească a caracteristicilor deja existente, în timp ce altele sunt bazate pe noile tehnologii și accesorii care apar pe piață.
      Odată cu avansul tehnologic, informatizarea procesului de învățare se poate releva ca fiind insuficientă din punct de vedere al accesibilității. Telefoanele și tabletele (utilizate de un număr crescând de oameni) îndeplinesc majoritatea funcțiilor unui calculator și au, în plus, calitatea de a fi portabile. Industria eLearning-ului întâmpină imperativul de a ține pasul cu această evoluție, în așa fel încât beneficiile acesteia să nu fie anulate de progresul din domeniul tehnic. Astfel, una dintre cele mai accentuate tendințe este aceea de a evolua spre m-learning, învățarea folosind telefonul mobil sau orice alt dispozitiv de care dispune cursantul.
       Pentru a înlătura monotonia instrucției într-un cadru tradițional, elementele specifice jocurilor video sunt introduse într-o măsură din ce în ce mai mare în sistemele de tip eLearning. Procesul de învățare este astfel ușurat, iar viteza de asimilare a informațiilor crește. În acest sens, aplicațiile computerizate menite să transmită anumite informații sunt structurate pe niveluri și înglobează recompense (acordarea de puncte, insigne sau monede virtuale după terminarea fiecărui nivel) pentru a menține interesul cursanților cât mai viu și a le oferi motivația necesară să parcurgă diversele module cu ușurință.


   BIBILIOGRAFIE :http://www.elearning.ro/andragogie-si-pedagogie-in-elearninghttp://www.elearning.ro/andragogie-si-pedagogie-in-elearning
  http://www.elearning.ro/tendinte-si-perspective-elearning-in-anul-2015

SISTEMUL AMERICAN

                                             Invatamantul American

                Daca doresti sa urmezi o scoala in SUA, sa stii ca diversitatea din interiorul granitelor americane se aplica si in cazul sistemului educational. Diferentele de structura si concepere a planurilor de invatamant pot starni confuzii in randul elevilor internationali. Cu toate ca standardele educationale sunt trasate de catre guvernul federal american, atributiile cu privire la sistemul educational public revin guvernelor statale. Asadar, fiecare stat are propriul departament educational care stabileste curriculum-ul, angajeaza personalul scolilor, stabileste finantarea acestui sector etc. Acesta din urma este, in multe dintre statele americane, divizat in districte scolare locale. Fiecare district scolar si chiar scolile, in unele cazuri, beneficiaza de o anumita doza de libertate in ceea ce priveste organizarea interna.

                                          

             Diferentele de curriculum, de structura a invatamantului, de oferta a materiilor si activitatilor extrascolare sunt generate de structura organizatorica a sectorului educational. De exemplu, in unele state, scolarizarea este obligatorie pana la varsta de 16 ani, pe cand in alte state elevii nu pot sa isi intrerupa in mod legal scolarizarea pana la varsta de 18 ani.

           Pe langa conceptul educational, un alt punct comun al sistemelor educationale din statele americane este structura acestora. Invatamantul este de trei tipuri: elementar/primar, secundar (care reuneste invatamantul general cu cel liceal) si postsecundar/superior.

           Copiii incep sa mearga la scoala incepand cu varsta de 5 ani si finalizeaza liceul la varsta de 18 ani (invatamantul K-12 se refera la intregul ciclu primar si secundar de scolarizare). 

            

            Notele sunt exprimate fie prin litere (A+, A, B+, B, C+ etc.), fie prin procente de pana la 100%. Media acestora este exprimata printr-un sistem de punctare numit Grade Point Average (GPA), unde punctajul maxim este 4.

           Pentru obținerea diplomei de absolvire a educatiei secundare, elevii trebuie sa tina cont de cerintele impuse de statul american in care studiaza si de districtul scolar. De cele mai multe ori, elevul trebuie sa aiba un numar minim de credite la materiile studiate.

         BIBLIOGRAFIE : http://www.liceestrainatate.ro/ro/articles/sistemul-american-de-invatamant

                                       http://florida.international/sistemul-scolar-american/

APLICATII PENTRU EDUCATIE

                   

   
                                       Aplicatia Google Classroom

                    Google Classroom este o aplicatie pentru educatie construita de Google impreuna cu profesorii pentru a-i ajuta sa economiseasca timp,sa predea lectiie foarte usor si sa faciliteze comunicarea si colaborarea cu elevii atat in timpul orelor cat si in afara acestora
                  Aplicatia pentru educatie Google Classroom este un serviciu gratuit pentru profesorii si elevii din orice scoala  si este inclusa in pachetul de aplicatii Google pentru educatie. 

                Aplicatia Google Classroom ofera aceeasi functionalitate precum versiunea web a acestui serviciu gratuit oferit de Google elevilor si studentilor. Astfel,elevii vor putea trimite in timp real temele catre profesori.

              Prin acest serviciu profesorii vor putea inregistra,pentru fiecare elev in parte ,observatii,notele ,teme stabilite sau orice altta nota de comunicare cu acestia.Classroom este practic o platforma de comunicare interioara ,intre profesori elevi si parinti ,care pot verifica astfel activitatea copiilor. 

             Serviciul a fost gandit cu scopul de a-i ajuta pe profesori sa se organizeze mai eficient si sa mentina monitorizarea cat mai acurata a datelor referitoare la elevi. Google Classroom promite sa nu difuzeze nici un fel de materiale publicitare si sa mentina un nivel ridicat de confidentialitate prin nefolosirea datelor persoanale ale utilizatorilor.

                 

Bibliografie: => https://www.softbinator.ro/news/technologies/google-classroom-noua-strategie-de-atragere-a-elevilor-catre-scoala/
                     =>    https://www.eduapps.ro/aplicatii-educatie/classroom/
             =>https://itutorial.ro/2015/01/google-lansat-aplicatia-classroom-pentru-elevii-si-profesorii-care-folosesc-iphone-si-ipad/

PERSOANELE CU DIZABILITATI SI DREPTURILE ACESTORA

                       

                   INTEGRAREA IN CAMPUL MUNCII A PERSOANELOR CU DIZABILITATI

                   Persoanele cu handicap sunt privite ca fiind fragile, inapte in a presta un serviciu care sa aduca profit angajatorului. De aceea, integrarea lor pe piata fortei de munca, includerea lor in societate, este deseori considerata ca imposibila sau inutila. Insa, ca orice fiinta umana si in calitate de fiinte umane, persoanele cu dizabilitati au dreptul la oportunitati de integrare sociala si profesionala, care sa le ofere sansa de a atinge un grad optim de independenta. Dar pentru a fi integrati, ei trebuie sa capete deprinderi care sa-i faca capabili sa-si gaseasca un loc de munca. Marile probleme globale depistate de experti privind persoanele cu dizabilitati sunt: prejudecatile, izolarea sociala si discriminarea. In intreaga lume, marea majoritate tinerilor cu dizabilitati nu urmeaza o scoala. 
                    Potrivit statisticilor UNESCO doar 3% dintre ei stiu sa scrie si sa citeasca; pentru fete procentul este de 1%. Cauzele pot fi multiple : - elevii cu dizabilitati sunt considerati factori perturbatori si sunt trimisi acasa; - se considera ca acesti tineri nu pot face fata stresului invatarii; - alteori sunt stigmatizati si nu trebuie sa apara des in public; - parintii sunt prea saraci si isi trimit la scoala doar copiii normali; Motivul principal pentru care aceste persoane sunt excluse de la o forma de invatamant este parerea familiilor lor si a societatii ca efortul de a-i educa este zadarnic, educatia lor fiind vazuta ca o investitie inutila. Chiar si atunci cand sistemele de educatie exista, serviciile si atentia acordate nu le permit persoanelor cu dizabilitati acelasi nivel de educatie ca si colegilor fara dizabilitati.     

            Scolarizarea, pentru marea majoritate a tinerilor cu dizabilitati din intreaga lume, se termina la jumatatea adolescentei; dupa aceasta, marea majoritate a baietilor si fetelor vor lucra in cadrul casei. Astfel, riscul de somaj este mai ridicat la aceasta categorie. Intrand pe piata fortei de munca cu o educatie redusa si cu deprinderi minimale sau inexistente, tinerii cu dizabilitati se lovesc de mari dificultati in a-i concura pe cei fara dizabilitati. Deficietele lor intelectuale limiteaza optiunile pentru alegerea unui loc de munca, iar prejudecatile sociale pot limita si mai mult numarul de patroni care sa-i angajeze. La locul de munca tinerii cu dizabilitati au voie sa greseasca in foarte mica masura. Daca dau gres la prima angajare si sunt concediati, sunt etichetati ca incapabili si li se refuza o noua sansa. Milioane de tineri cu dizabilitati lucreaza departe de casa, prestand treburi gospodaresti sau cersind. Alte milioane lucreaza multe ore in activitati familiale sau ferme. Ei gatesc, fac curat, ingrijesc persoane in varsta, au grija de gradini. 


BIBLIOGRAFIE:
- http://www.referatele.com/referate/psihologie/online4/Handicapul-si-problema-handicapului-Integrarea-sociala-in-mediul-de-viata-Probleme-de-integrare-a-co.php

-http://alternativa2003.ro/wp-content/uploads/2010/01/Brosura-dizabilitate-si-integrare-in-Romania-proiect-ANPH.pdf

Infografic-Arta in Educatie

                     In textul de mai jos voi interpretara un infografic. In acest infografic este vorba despre arta in educatie.

    Dupa parerea mea infograficul de mai sus sustine arta in educatie,care este foarte importanta pentru tinerii din ziua de astazi. Studentii care studiaza arta sunt de 4 ori mai cunoscuti in realizarile academice,decat cei care nu studiaza arta.

   Programele de arta sunt obligatorii in tarile care au cele mai mari rezultate la matematica ,ca de exemplu:Ungaria,Japonia si Olanda.

    Dupa parerea mea arta are un rol foarte important in educarea tinerilor. Prin arta oamenii invata sa-si exprime sentimentele .Putem da ca exemplu pictura,in functie de desenul pe care il realizam ne putem schimba starea de spirit. 

     In infograficul de mai sus este mentionat faptul ca a fost realizat un studiu asupra creierului care arata ca muzica iti dezvolta capacitatea de a calcula si de a-ti dezvolta capacitatile in matematica.

     Tot un studiu care este mentionat in acest infografic ,demonstreaza faptul ca arta te ajuta sa-ti dezvolti creativitatea si capacitatea de a fi sociabil.  Studentii care studiaza arta sunt de 3 ori mai prezenti la scoala decat cei care nu studiaza .

     O alta informatie pe care doresc sa o mentionez din infograficul ales de mine este aceea ca arta este mai putin finantata decat stiinta sau alte domenii. Exista organizatii care motiveaza tinerii sa se implice in modificari sociale prin anumite campanii.

      In concluzie ,putem afirma faptul ca arta in educatie este destul de importanta ,in viata tinerilor ,deoarece acestia isi dezvolta anumite capacitati ,care le sunt de folos .

    BIBLIOGRAFIE:

https://www.visualnews.com/2016/06/14/100-best-infographics-education/

Tehnologia in Educatie

          Filmuletul de mai sus ne trimite cu gandul la tehnologiile foarte avansate din viitor. Acesta ne face sa realizam cat de mult a evoluat lumea,iar odata cu aceasta si tehnologia. Utilizarea tehologiei la orele de curs ,consider ca este foarte avantajoasa atat pentru profesori cat si pentru eveli,deoarece informatiile adresate elevilor vor ramane intr-o baza de date si nu vor fi pierdute niciodata. Un alt avantaj al folosirii tehnologiei la orele de curs este acela ca elevii pot avea acces continu la informatiile de care au nevoie .
        Cu ajutorul acestor tehnologii ,comunicarea v-a fi in continuu intereactiva,atat profesorii cat si elevii pot opta pentru invatarea la distanta accesand diverese sisteme online cum ari fi:forum,retele virtuale ,etc.
       Folosirea tehonologiei informationale reprezinta o posibilitate reala de individualizare a procesului de invatamant bazat pe clase si lectii. Utilizarea noilor tehhnologii creeaza noi posibilitati de instruire a elevilor.  Prin aceste tehnologii apare si posibilitatea realizarii de materiale didactice computerizare,care pot fi grupare in functie de tipurile de tehonologii utilizare si scopurile pe care le realizeaza astfel . Un exemplu ar fi manualele electronice care reprezinta o expunere textuala a materiei.

Gamificarea

            Jocurile devin, încet dar sigur, o treabă foarte serioasă, iar dacă nu ați auzit de gamificare până acum, nu e cazul să vă consolați cu gândul că e o modă care o să treacă înainte să devină un instrument strategic și în zona de… resurse umane.

    O colectie de cercetari asupra gamificarii arata ca aceasta are un rol foarte important asupra omenirii.Gamificarea are un rol pozitiv asupra tuturor indivizilor.

       Gamificarea are rolul de a imbunatati de asemenea capacitatea unui individ,de a intelege continutul digital si de a intelege un anumit domeniu de studiu,cum ar fi muzica.Tehnicile gamificarii sunt menite sa impulsioneze dorintele naturale ale oamenilor pentru socializare,invatare,concurenta.

Strategiile gamificarii timpurii folosesec recompense pentru jucatorii care isi indeplinesc sarcinile.Acestea sunt modalitati de a incuraja jucatarii sa joace in continuare.

      Un  studiu realizat de institutul american PewResearch Center, în baza interogării a 1.021 de respondenţi, specialişti în tehnologie, arată modul în care ei se raportează faţă de gamificare: 53% considerau că până în 2020 va exista o creştere semnificativă în ce priveşte adoptarea şi folosirea tehnicilor de gamificare, care vor fi implementate în varii domenii – educaţie, sănătate, muncă; 42% dintre respondenţi considerau că, dimpotrivă, gamificarea nu va fi implicată în activităţile zilnice ale majorităţii persoanelor.

         Din punctul meu de vedere,gamificarea are atat avantaje cat si dezavantaje. Unul dintre avantaje este acela ca oamenii isi dezvolta anumite abilitati prin gamificare cum ar fi abilitatea de a comunica,prin gamificare oamenii comunica intre ei,iar dezavantajul este acela ca oamenii sunt preocupati numai de jocuri si asta le ocupa mare parte din timp.

Bibliografie:

http://www.portalhr.ro/invata-despre-gamificare/

https://www.hipo.ro/locuri-de-munca/vizualizareArticol/1112/Gamificarea-%EF%BF%BD-cea-mai-noua-metoda-de-recrutare-din-Romania

https://en.wikipedia.org/wiki/Gamification

Tehnologiile Asistive-Modelul American

                  In texul de mai jos,voi vorbi despre tehonologiile asistive si mai exact despre modeul American. Voi da o definitie a tehnologiilor asistive si exemple de tehnologii asistive ,iar mai apoi voi aborda modelul American.

         
                  Tehnologiile asistive, cunoscute şi sub numele de tehnologii de acces, reprezintă generic totalitatea soluţiilor informatice hardware şi software, care permit utilizatorilor cu deficienţe senzoriale şisau de mobilitate să utilizeze tehnica de calcul şi comunicare (în mod ideal) cel puţin la fel de eficient ca şi un utilizator fără dizabilităţi.

               Tehnologii asistive hardware

Tehnologiile asistive hardware sunt echipamentele cu funcţionare de sine‑stătătoare sau concepute ca şi periferice pentru calculator sau pentru echipamentele de comunicare.

             Tehnologii asistive hardware pentru nevăzători

Nevăzătorii reprezintă categoria de utilizatori pentru care tehnologiile de acces reprezintă singura modalitate de utilizare a calculatorului şi a unor echipamente de calcul.

                 Alfabetul Braille

În mod tradiţional caracterele Braille sunt compuse din şase puncte aranjate pe două coloane verticale. Fiecare caracter este codificat prin unul sau mai multe puncte din cele şase posibile. Desigur, în acest mod pot fi codificate maxim 64 de caractere alfa‑numerice şi simboluri printr-un singur caracter Braille (26 = 64).

Pentru a depăşi această limită, la ora actuală este tot mai răspândită varianta Braille pe opt puncte, prin care este posibilă codificarea a maxim 256 de simboluri şi caractere alfa‑numerice într-un singur caracter (28 = 256).

În anul 1975, Legea 94-142, Education for Handicapped Children Act (în prezent revizuit ca Legea educației pentru persoanele cu handicap [IDEA - Individual with Disabilities Education Act]), a stabilit cadrul pentru învățământul public gratuit și adecvat pentru toți copiii, în special includerea celor cu dizabilități. Folosirea tehnologiei pentru sprijinirea persoanelor cu dizabilități a fost abia evidentă în societate, iar tehnologia asistivă a fost un termen necunoscut pentru majoritatea educatorilor. 15 ani mai târziu, Guvernul Federal include definirea tehnologiei asistive (AT), a dispozitivelor  și serviciilor IDEA (1990), în legea majoră a Statelor Unite ale Americii de educație specială, precum și în alte legi federale. Chiar și mai recent, o decizie guvernamentală impune luarea în considerare a tehnologiilor asistive în dezvoltarea tuturor programelor educaționale individualizate (IEP) pentru copii cu dizabilități (IDEA, 1997).

   

IDEA, (amendament 1997), include modificări ale învățământului special (și general) cu efecte practice:

a) studenții cu dizabilități să participe la programe de evaluare de stat, cu locuri de cazare în cazul în care este necesar (evaluările alternative sunt utilizate doar ca alternativă finală);

b) copii și tineri cu dizabilități să crească participarea la programul general;

c) participarea parentală să fie încurajată;

d) să aibă loc planificarea tranziției și a serviciilor;

e) medierea, procedurile disciplinare alternative și setările de învățământ trebuie să fie disponibile;

f) limitele de întârziere de dezvoltare să fie extinse până la vârsta de 9 ani.

Cu aceste modificări, luarea în considerare a crescut și utilizarea tehnologiilor de asistență este în mod clar necesară pentru punerea în aplicare integrală (Knoblauch & McLane, 1999; Warger, 1999).

La nivel național, au fost stabilite standarde pentru utilizarea tehnologiei în educație, atât pentru studenți și profesori, prin Societatea Internațională pentru Tehnologie în Educație (ISTE) și standardele sale naționale educaționale tehnologice (NETS). Standardele ISTE identifică șase categorii de competențe generale (Thomas & Knezek, 1999):

1) Operațiuni și concepte de bază;

2) Probleme sociale, etice și umane;

3) Instrumente de productivitate tehnologică;

4) Instrumente de comunicare tehnologică;

5) Instrumente de cercetare a tehnologiei;

6) Tehnologia de rezolvare a problemelor și instrumente de luare a deciziilor.

În cadrul acestor domenii largi, ISTE definește în continuare cunoștințele și competențele specifice în fiecare domeniu, pe care toți studenții trebuie să le dobândească. În plus, ISTE a elaborat standarde și indicatori de performanță în tehnologia educațională pentru profesori și pentru administratori, bazate pe planșe pentru toți elevii. Standardele de performanță a cadrelor didactice includ competențe pentru operațiuni și concepte tehnologice; planificarea și proiectarea mediilor de învățare și a experiențelor; aprecierea și evaluarea; productivitatea și practica profesională; predarea, învățarea, și curriculum-ul; probleme sociale, etice, juridice și umane (Thomas, 2000).

Referitor la importanța tehnologiei în viața persoanelor cu dizabilități și la politicile publice corespunzătoare, Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, ratificată de România prin Legea nr. 221/2010, specifică: „Statele Părţi se angajează să întreprindă sau să promoveze cercetarea şi dezvoltarea, să facă cunoscută oferta şi să încurajeze utilizarea de noi tehnologii, inclusiv tehnologii informatice şi de comunicaţii, dispozitive de suport pentru mobilitate, dispozitive şi tehnologii de asistare, adecvate persoanelor cu dizabilităţi, acordând prioritate tehnologiilor cu preţuri accesibile” (art. 4 – Obligații generale, pct g).

În anul 1975, Legea 94-142, Education for Handicapped Children Act (în prezent revizuit ca Legea educației pentru persoanele cu handicap [IDEA - Individual with Disabilities Education Act]), a stabilit cadrul pentru învățământul public gratuit și adecvat pentru toți copiii, în special includerea celor cu dizabilități. Folosirea tehnologiei pentru sprijinirea persoanelor cu dizabilități a fost abia evidentă în societate, iar tehnologia asistivă a fost un termen necunoscut pentru majoritatea educatorilor. 15 ani mai târziu, Guvernul Federal include definirea tehnologiei asistive (AT), a dispozitivelor  și serviciilor IDEA (1990), în legea majoră a Statelor Unite ale Americii de educație specială, precum și în alte legi federale. Chiar și mai recent, o decizie guvernamentală impune luarea în considerare a tehnologiilor asistive în dezvoltarea tuturor programelor educaționale individualizate (IEP) pentru copii cu dizabilități (IDEA, 1997).

IDEA, (amendament 1997), include modificări ale învățământului special (și general) cu efecte practice:a) studenții cu dizabilități să participe la programe de evaluare de stat, cu locuri de cazare în cazul în care este necesar (evaluările alternative sunt utilizate doar ca alternativă finală);b) copii și tineri cu dizabilități să crească participarea la programul general;c) participarea parentală să fie încurajată;d) să aibă loc planificarea tranziției și a serviciilor;e) medierea, procedurile disciplinare alternative și setările de învățământ trebuie să fie disponibile;f) limitele de întârziere de dezvoltare să fie extinse până la vârsta de 9 ani.Cu aceste modificări, luarea în considerare a crescut și utilizarea tehnologiilor de asistență este în mod clar necesară pentru punerea în aplicare integrală (Knoblauch & McLane, 1999; Warger, 1999)

 Statelor Unite cu privire la tehnologiile asistive

În condițiile legii, fiecare stat și teritoriu al S.U.A. primește o subvenție pentru a finanța un proiect de tehnologie asistivă. Aceste proiecte furnizează servicii persoanelor cu handicap pentru întreaga lor durată de viață, precum și familiilor sau tutorilor acestora, furnizorilor de servicii, precum și agenților și altor entități care sunt implicate în furnizarea de servicii, cum ar fi educația și încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap.

     In concluzie putem afirma faptul ca ,tehnologiile asistive ale modelului American au fost infiintate pentru nevoile persoanelor cu dizabilitati. Tehn ologiile asistive ale modelului American m-au surprins pe mine personal datorita conditiilor pe care le acorda copiilor si nu numai ,ci in special oamenilor cu dizabilitati,una dintre conditii fiind aceia ca asigura servicii pe intreaga lor durata de viata. Un avantaj ar fi acela ca furnizeaza servicii si familiilor acestor persoane aflate in dificultate.

     Bibliografie

https://www.ric.edu/itl/volume_01_dalton.php

https://www.understood.org/en/school-learning/assistive-technology/assistive-technologies-basics/assistive-technology-what-it-is-and-how-it-works

http://www.baum.ro/accesegov/index.php?language=ro&pagina=tehnologii_asistive

Sa ne cunoastem mai bine..

           Numele meu este Badea Madalina-Elena. M-am nascut pe data de 23 august(vara) ,lucru ce face sa iubesc acest anotimp.   Sunt nascuta in Judetul Buzau,un oras mic de care sunt tare mandra.
       
        Ma pot descrie ca fiind o fire sociabila si prietenoasa,dornica de a-i ajuta pe cei din jurul meu .Sunt studenta la facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei,unde am venit la profilul de Psihopedagogie Speciala pentru a oferi oamenilor cu nevoi speciale ajutor dupa terminarea studiilor.Cel mai mult imi place sa ii ajut pe cei din jurul meu,asta ma face cel mai fericita cand pot oferi persoanelor aflate in dificultate si nu numai ajutorul de care au nevoie.
      
       Imi place sa invat tot timpul lucruri noi,sa ma cultiv tot timpul cu tot felul de experinte,iar de aceea pe timpul facultatii am ales sa descopar altceva decat ramura psihologiei si anume profilul de contabilitate. Insa nu doresc sa urmez aceasta cariera ,deoarece mie imi plac foarte mult copiii si doresc sa devin profesor. Datorita ambitiei care ma reprezinta reusesc sa am succes atat pe plan profesional cat si la facultate. 

      Ca si hobby-uri ,pot spune ca cel mai mult imi place sa citesc,sa dansez,sa calatoresc si sa descopar tot timpul lucruri noi.